NoVIOdunum

Cetatea de pe Dealul Consul

Pe vremuri, cand studiam in clasa a III-a geografia judetului Tulcea, am retinut ca Dealul Consul este cele mai inalt deal din zona de nord a Dobrogei. De la parinti am aflat legenda conform careia Arca lui Noe in periplul sau a poposit si prin aceste locuri.

Totusi, dealul are si un “secret” al sau, pe care putini il cunosc, dar …. care se afla la vedere.

Pe platoul dinspre panta de nord, pentru cei care merg pe DN 22F spre Horia, ma rog sau in sens invers, spre localitatea Izvoarele, daca isi arunca o privire spre Dealul Consul, observa urmele a ceea ce a fost odata o cetate. Se poate vedea foarte clar traseul zidurilor, turnurilor, dar si zonele de unde in timp s-a scos piatra, poate chiar de locuitorii din Izvoarele.

Putinele informatii din literatura de specialitate vorbesc de ruinele unui castru roman (secolele IV-VI d.Hr.), care strajuia firul vaii din apropiere, foarte des frecventata in acea perioada, fiind probabil, un important nod ce reunea mai multe drumuri ce faceau legatura cu centre din interiorul provinciei, cu alte castre, canabae, vicus-uri și alte cetati de pe limes, precum Noviodunum (Isaccea) si Aegyssus (Tulcea). Cu siguranta, pe valea din apropierea cetatii de pe Dealul Consul, romanii amenajasera, asa cum procedau in zonele cucerite, un mare drum ce facea parte din vasta retea care impanzea provincia Scythia Minor.

Din pacate, nu cunoastem mai multe date despre evolutia si rolul jucat de acest castru in istoria perioadei cuprinsa intre secolele IV-VI d.Hr.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE SI ARTA POPULARA

Sediul Muzeului de Etnografie şi Arta Populara (fostul sediu al Bancii Nationale a Romaniei – Agentia Tulcea) din cadrul ICEM Tulcea este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind, impreuna cu alte constructii, exemple valoroase ale arhitecturii de forme nationale.

Constructia are la baza un proiect elaborat in 1924 si a fost ridicată în perioada interbelică (1924-1927), deci, la finele epocii de manifestare a curentului national in arhitectura Romaniei. Imobilul are o compozitie echilibrata generata şi de pozitionarea intr-o intersectie, dar si de functionalitatea initială.

Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reusit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei traditionale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.

Patrimoniul Muzeului de Etnografie şi Arta Populara reflecta, prin diversitatea colectiilor, un model cultural unic generat, in Dobrogea, de convietuirea etnica dintre romani si celelalte populatii (aromani, bulgari, turci, tatari, rusi-lipoveni, ucraineni, greci etc).

Acest patrimoniu este valorificat în expozitia Multiculturalitate dobrogeana care oferă publicului vizitator imaginea identitătii culturale a unora din populatiile care au convietuit cu romanii cat si fenomenul locuirii interetnice. În salile expozitiei sunt prezentate aspecte ale locuintei traditionale romanesti (patul, lada de zestre, lavita, razboiul de tesut, stergare, laicere, scoarte s.a.), aromanesti (locuinta – cort cu tesaturile decorative specifice), slava (lijanca, iconostasul, samovarul, dulapul de haine), port popular romanesc, aromanesc, turcesc şi tatarasc, bulgaresc, grecesc, lipovenesc. In ultimele doua sali sunt prezentate elemente ale interiorului orasenesc tulcean de la inceputul secolului al XX-lea.

Curtea muzeului constituie spatiul expozitional in care sunt prezentate aspecte ale practicarii diferitelor ocupatii si mestesuguri traditionale: agricultura, viticultura, pescuitul, apicultura, olarit, atelierul fierarului, atelierul mesterului tamplar.

In cursul anului muzeul organizează expozitii temporare legate de sarbatorile fiecarui anotimp: Traditii de primavara, Pastele in credintele romanilor, Rodul pamantului, Bogatiile toamnei, Obiceiuri de iarna etc.

Program de vizitare: mai-octombrie 10-18; noiembrie – aprilie 8-16;

Taxe pentru anul 2010: 2 lei – copil; 4 lei – adult;

Opţional: 10 lei – fotografierea; 30 lei – filmarea.

Multumesc pentru textul prezentari d-rei Steluta Parau si d-nei Iuliana Titov.

Expozitia permanenta: C L I C K A I C I