A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

Noviodunum, azi Isaccea (IV)

Sigiliu Imparatul Isaac al II-lea Anghelos pe sigiliul de la Noviodunum Imparatul Isaac al II-lea Anghelos pe sigiliul de la Noviodunum

 

Sigilii de plumb
   "Aflata in locul care domina trecerea cea mai potrivita a fluviului, pe unde barbarii navaleau mereu in culoarul Scitiei Mici (azi Dobrogea), cetatea de la Noviodunum avea pentru Imperiul Bizantin o importanta primordiala." (Nicolae Banescu, 1946)

   Faptul ca astazi fiecare oras care se respecta isi are si isi pastreaza arhiva lui se datoreaza unei traditii foarte vechi. Epoca greco-romana a cunoscut-o si a randuit-o, iar cea bizantina si cea medievala europeana au mostenit-o si continuat-o pana azi.
    Se intelege astfel ca si un oras fortificat mai mic si trecut prin primejdii precum Noviodunum avea arhiva lui.
Ca in mai toate cazurile din acea vreme, fie ca va fi fost vorba de Roma, de Constantinopol, Alexandria, Atena sau de orase mici ca al nostru, arhiva nu s-a pastrat. Materialele perisabile pe care erau scrise documentele oficiale, de obicei pergament sau papirus, au rezistat rareori si in conditii exceptionale evenimentelor si intemperiilor. Totusi, pentru ultimul mileniu de existenta a orasului Noviodunum, adica de prin secolele III-IV pana prin secolele XII-XIII, informatii de arhiva sumare au ajuns ca martori pana la noi.
    In mare, doua motive stau la baza unui asemenea fenomen remarcabil. Primul consta in materialul folosit de romani si bizantini pentru sigilarea corespondentei si a marfurilor: plumbul. Or, in materie de sigilii de plumb din ambele categorii, Noviodunum este unul dintre cel mai bine documentate centre de la Dunarea de Jos. Al doilea motiv are la temelie constiinciozitatea specialistilor in domeniu din Romania moderna si contemporana. Ei au reusit, mai ales de la alipirea Dobrogei la Romania dupa 1877, sa inregistreze cu grija orice descoperire de acest fel si sa cedeze propriile colectii, daca au adunat asa ceva, institutiilor abilitate si mai sigure ale tarii, precum Academia Romana si Muzeul National de Antichitati din Bucuresti. Mai mult, specialistii i-au atras de partea lor pe colectionarii privati, care de obicei erau si oameni de cultura. Astfel, informatii esentiale pentru valoarea istorica a documentelor de acest fel, intre care cele mai importante erau si sunt locul si eventual conditiile de gasire, ajungeau la specialisti, cand insisi colectionarii nu erau specialisti de marca.
    A fost cazul unui sigiliu din plumb recuperat prin 1940 de, atunci, inca tanarul arheolog Gheorghe Stefan, ulterior profesor universitar si membru al Academiei Romane. El a sesizat imediat importanta descoperirii si, descifrand sigiliul, l-a publicat in 1944, alaturi de alte antichitati gasite de el la Isaccea, in revista Dacia a Muzeului National de Antichitati. Era revista intemeiata in 1924 de Vasile Parvan, de atunci incoace publicatia romaneasca de arheologie cea mai cunoscuta in tara si dincolo de hotarele ei. Informatia a fost foarte curand reluata si repusa in valoare de marele bizantinolog Nicolae Banescu, despre care am mai scris in aceasta serie de "Martori". Cu acel prilej nota el, ca pe un preambul, in original in limba franceza, prezentarea reluata de noi in motto-ul la randurile de fata.
    Iata despre ce era vorba. Sigiliul, un plumb de forma monetara cu diametrul de 4,5 cm, il reprezenta pe o fata pe Iisus Hristos tronand, iar pe cealalta, in picioare, in costum imperial si tinand crucea in mana dreapta, pe imparatul bizantin Isaac al II-lea Anghelos, care a domnit intre anii 1185 si 1195. Semnificatia descoperirii era si ramane extrem de importanta, atat pentru istoria locului, cat si a Imperiului Bizantin insusi.
    Asadar, ca sa reconstituim faptele, sosise in acei ani la Noviodunum o scrisoare de la imparat. Ea va fi cuprins un ordin sau vreo dispozitie pentru comandantul local. Rezulta ca Noviodunum, impreuna cu regiunea administrativa din care facea parte (pentru bizantini, "thema"), pe nume Paristrion, adica de pe Dunare, si care cuprindea ceva mai mult decat Dobrogea, inca se mai afla sub control bizantin. Faptul este cu atat mai mult posibil cu cat bizantinii erau superiori prin navigatie si flota localnicilor si migratorilor, in curand aliati intre ei contra Bizantului.
    Se intamplase asadar ca vlahii si bulgarii dintre Dunare si Muntii Balcani, pana atunci supusi de mai multa vreme Bizantului, se rasculasera sub conducerea lui Petru si Asan. Evenimentul se petrecea tocmai la inceputul domniei lui Isaac al II-lea. Un mare cronicar bizantin al vremii, pe nume Niketas Choniates, martor al evenimentelor, scria atunci, lasandu-si cititorii, inclusiv pe noi, cei de astazi, sa intelegem cum pot mentalitatile sa influenteze atitudini si evenimente: "La inceput vlahii se codeau si se fereau de revolta la care erau impinsi de Petru si Asan…". Pe scurt, dupa cum spune cronicarul, mai-marii celor doua neamuri au ridicat un lacas de rugaciune pentru sfantul martir Dimitrie din Salonic, unde bulgarii si vlahii au fost convinsi ca Dumnezeu ii sustine, semnul fiind venirea acolo, la Tirnovo, a numitului vestit mucenic al lui Hristos. Inceputul violent si sangeros al rascoalei a determinat prima expeditie a lui Isaac al II-lea Anghelos, in 1186, contra vlaho-bulgarilor. Or, cea mai timpurie data a scrisorii trimise de el si de cancelaria imperiala tocmai la Noviodunum s-ar putea lega de aceste evenimente dramatice. Insa continutul si data scrisorii imparatului catre orasul nostru vor mai ramane, cat timp nu stim, ascunse istoriei.

Articol publicat de profesorul Alexandru Barnea in Ziarul Financiar – 28.09.2007

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/noviodunum-azi-isaccea-iv-3067335/

1 comment to Noviodunum, azi Isaccea (IV)

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

  

  

  

*

code