A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

Noviodunum, azi Isaccea (V)

Commonwealth-ul bizantin

     Marele bizantinolog britanic de origine rusa Dimitri Obolensky, tradus la noi cu lucrarea citata abia in 2002, la un an dupa decesul sau, fusese cunoscut pana atunci in Romania doar specialistilor. Dinspre Oxford, unde era profesor, el a proiectat, cu un termen contemporan si obisnuit cititorului de limba engleza, cel de "commonwealth", imaginea lumii bizantine in ceea ce a avut ea in comun cu mozaicul de populatii controlat de ea sau invecinat ei. Rezulta ca acestea, odata atrase catre si in lumea bizantina, au contribuit la formarea si transmiterea peste veacuri a civilizatiei si culturii bizantine.
    De adaugat aici doar faptul ca acest proces era mai vechi si se datora cu deosebire lumii romane, pe care imperiul deplasat catre Rasarit o mostenea.
    Patru ani mai tarziu, un alt mare specialist in domeniu, Helene Ahrweiler, publica la Paris un mic volum despre ideologia politica a Imperiului Bizantin. Cartea lui Obolensky aparea in bibliografia minimala a noului volum, iar autoarea nota in dreptul ei: "indispensabila pentru studiul ariei de raspandire a civilizatiei bizantine".
    In aceeasi carte a lui Obolensky, Noviodunum era pomenit in contextul refacerilor constructiilor din timpul imparatului Iustinian (527-565). Intr-adevar, data fiind pozitia sa pe Dunare, la granita din aceasta parte a Imperiului, Noviodunum a fost refacut prin repararea zidului de aparare si prin ridicarea de edificii noi. Asta se intampla atunci pe Dunare la vale incepand inca de la Singidunum (langa Belgradul de azi) si apoi pe toate drumurile din Balcani, catre si de la Constantinopol. Un cronicar grec foarte important din timpul lui Iustinian, Procopius din Cezareea, martor la evenimentele vremii, a intocmit chiar o lista comentata a zidirilor din acel timp. Transmisa pana la noi, ea cuprinde si numele orasului nostru.
    Descoperirile arheologice si numismatice de la Noviodunum confirma in buna parte ceea ce scria cronicarul, uneori contestat pentru anumite informatii contradictorii. Importanta centrului de aici este intarita, cum mai spuneam in doua articole anterioare din aceasta serie, de prezenta sigiliilor de plumb, martori incontestabili ai arhivei orasului. La Isaccea au fost identificate, asa cum scria in 1997 profesorul Ion Barnea, aproape 100 de astfel de documente. Dintre acestea, destul de multe comparativ cu alte orase din regiune sunt documente imperiale bizantine. Trei dintre ele veneau de la Iustinian, la date greu de precizat intre anii domniei acestuia. Totodata, din punctul de vedere al istoriei locale din Imperiu, provincia Scythia – Dobrogea de azi -, unde se afla si Noviodunum, detine si ea intaietatea in domeniul pomenit anterior. Scythia se numara, pentru moment, printre cele mai bogate in sigilii de la Iustinian, in comparatie cu alte provincii: 13 identificate pana de curand.
    Cel putin cateva evenimente furtunoase care au implicat regiunea vor fi determinat o corespondenta atat de bogata ajunsa aici de la Constantinopol. Majoritatea scrisorilor identificate pana acum – fireste, cum spuneam, doar prin sigiliile lor de plumb -, in numar de sapte, au avut ca destinatie Tomisul, azi Constanta, pe atunci capitala provinciei si sediu al comandantului militar si al guvernatorului civil. De aici, dispozitiile puteau pleca mai departe, asa cum arata alte sigilii, cele ale unor functionari superiori, gasite in mai multe orase, inclusiv Noviodunum.
    Dintre evenimentele evocate mai sus, ne vom opri, acum si in numarul urmator, la cateva mai deosebite. Ele se constituie in premise ale formarii acelui "commonwealth" bizantin despre care scria Obolensky in 1971.
    Mai intai, inca din anul 528, Scythia si Noviodunum erau baza de plecare a efectivelor necesare consolidarii pozitiilor Constantinopolului in Crimeea. Apoi, au fost in cateva randuri loc de trecere si confruntare cu neamurile huno-bulgare si avaro-slave care treceau Dunarea pentru jafuri. A urmat o scurta perioada mai linistita, incepand de prin anul 530. Un merit special i-a revenit, se pare, unui slav de origine, pe nume Chilbudios, ajuns comandant al armatei romane din regiune. Acesta a reusit sa-i infranga si sa-i alunge pe barbari, tinandu-i la respect pentru cativa ani. Cand a trecut insa din nou Dunarea, tot pe la Noviodunum, in urmarirea invadatorilor, a fost ucis in lupta, iar trupele sale au fost infrante. "Din acel moment, scria acelasi cronicar pe nume Procopius, barbarii au putut trece fluviul fara teama si au avut mai lesne cale deschisa la bunurile romanilor".
    Pentru ca, intre timp, imparatul si fortele de care dispunea se concentrasera in Apus, Dobrogea, de la Noviodunum spre sud, si Tracia au ramas expuse atacurilor barbare. Intre altele, Iustinian a incercat sa isi castige ca aliati grupari de slavi in nordul Deltei Dunarii. Conflicte si aliante, iata segmente ale aceluiasi proces definit la inceputul randurilor de fata, iar asupra lor vom reveni.

Iustinian, mozaic de la Ravenna  Articol publicat de profesorul Alexandru Barnea in Ziarul Financiar – 12.10.2007

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/noviodunum-azi-isaccea-v-3065251/

3 comments to Noviodunum, azi Isaccea (V)

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

  

  

  

*

code